SUA, aliații intensifică presiunea asupra Rusiei și dezvăluie noi sancțiuni

Liderii NATO la Bruxelles, joi. Twitter/ @SloveniaNATO

Bruxelles, Belgia: Statele Unite și aliații au intensificat, joi, presiunea asupra Rusiei asupra Ucrainei, la summiturile de la Bruxelles, avertizând că Moscova costurile vor continua să crească cu cât războiul va continua.

Washingtonul a dezvăluit noi sancțiuni împotriva parlamentarilor ruși și a contractorilor din domeniul apărării și a subliniat un impuls al G7 de a îngheța Rusia din organizațiile internaționale și de a o opri din rezervele sale de aur.

Președintele american Joe Biden a fost figura centrală a summit-urilor, care au reunit, succesiv, cele 30 de țări membre NATO, puterile G7 și apoi blocul de 27 de națiuni al UE.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat și el prin videolink. El le-a rugat liderilor NATO să-și trimită forțelor arme „fără restricții”.

„Alianța poate încă preveni moartea ucrainenilor din loviturile rusești, din ocupația rusă, oferindu-ne toate armele de care avem nevoie”, a spus el.

NATO a exclus în repetate rânduri cererea Kievului de a impune o zonă de excludere a zborului și a spus că nu va trimite forțe în Ucraina de teama ca Rusia cu armată nucleară escalada și extinderea conflictului.

Dar alianța subliniază dreptul Kievului la autoapărare și promisiunea de a continua să-i furnizeze arme.

În special, SUA a spus că ea și aliații discutau despre trimiterea de rachete antinavă în Ucraina.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a insistat că alianța este „hotărâtă să continue să impună costuri Rusiei pentru a pune capăt acestui război brutal”.

El Rusia a avertizat împotriva oricărui atac chimic în Ucraina – și a spus că alianța a activat „elementele de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară” pentru forțele aliate din Europa de Est.

NATO a transportat deja zeci de mii de trupe suplimentare pe flancul său estic în urma invaziei, iar liderii au lansat patru noi „grupuri de luptă” în aliații Ungaria, Bulgaria, Slovacia și România.

Stoltenberg a spus că alianța își va „reseta” apărarea estică pe termen lung, adăugând „substanțial mai multe forțe” pentru a face față amenințării de la Moscova.

– Rezerve de aur rusești –

Într-un semn al unității occidentale de scop cu privire la Ucraina, Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, a anunțat că va rămâne în postul său încă un an după expirarea inițială a mandatului său, până la sfârșitul lunii septembrie 2023, la cererea liderilor NATO.

Odată ce summit-ul NATO de trei ore s-a încheiat, Biden și liderii din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia au rămas la sediul NATO pentru un summit G7 de o oră.

Un oficial american a spus că gruparea s-a unit în jurul altor măsuri cu care să lovească Rusia, pe lângă câteva runde de sancțiuni deja impuse de SUA, UE și aliați.

„Noi, cei din G7, suntem uniți pentru a spune că organizațiile internaționale și forurile multilaterale nu ar trebui să-și mai desfășoare activitățile cu Rusia într-o manieră normală”, a spus oficialul.

De asemenea, G7 urmărește „să reducă capacitatea Rusiei de a finanța… (președintele Vladimir) războiul lui Putin, inclusiv prin clarificarea faptului că orice tranzacție care implică aur… este acoperită de sancțiunile existente”.

În plus, Casa Albă a anunțat un nou val de sancțiuni americane împotriva a 328 de membri ai Camerei inferioare a Rusiei, a Dumei de Stat, precum și a oligarhilor și a 48 de companii rusești de apărare.

Măsurile, care implică înghețarea activelor deținute de SUA, sunt aliniate cu cele deja luate de Uniunea Europeană, Marea Britanie și Canada.

„Anunț sancțiuni suplimentare asupra a peste 400 de elite rusești, parlamentari și companii de apărare ca răspuns la războiul ales de Putin în Ucraina”, a scris Biden pe Twitter.

„Ei personal câștigă din politicile Kremlinului și ar trebui să împărtășească durerea”, a spus el.

În timp ce Occidentul își întărea pedeapsa împotriva Rusiei, Kremlinul căuta modalități de a răspunde.

O mișcare, menită să reducă sancțiunile financiare, cere „țărilor neprietenoase” – pe care le consideră toți membrii UE – să plătească pentru livrările de gaze rusești doar în rubla sa asediată.

Analiştii spun că a fost o miză mare a lui Putin, care ar putea accelera mişcările Europei de diversificare, departe de furnizorii ruşi, care până acum nu au fost desemnaţi direct sub sancţiunile occidentale.

Citiți toate Cele mai recente știri, Știri în tendințe, Știri Cricket, Știri Bollywood,
Știri din India și Știri din domeniul entertainment-ului Aici. Urmareste-ne pe Facebook, Stare de nervozitate și Instagram.