Propaganda și isteria înfloresc în războiul ruso-ucrainean

Datorită creșterii rapide a incidentelor de știri false, dezinformare și propagandă pro-rusă legate de război, România a început să implementeze unele contramăsuri tehnologice.

Unul este dezvoltarea unei platforme IT să identifice narațiuni de propagandă pro-rusă pe rețelele de socializare rezultate din colaborarea mai multor ONG-uri și Departamentul pentru Situații de Urgență.

Totuși, inițiativa a atras și critici. Acest lucru se datorează faptului că guvernul a propus o serie de termeni cheie care să fie asociați algoritmului care, dacă este aplicat, ar echivala cazurile de „corupție” sau „incompetență” legate de prim-ministru sau președinte cu dezinformarea pro-rusă.

În Ungaria, pe 5 martie, o pagină de Facebook pro-rusă Orosz Hírek („Știri din Rusia”) publicat un videoclip subtitrat în limba maghiară care a fost vizionat de peste 587.000 de ori.

În filmare, deputatul ucrainean și fostul lider al Partidului Socialist Ilya Kiva a susținut că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, era în fugă. Cu toate acestea, vestea era falsă. Președintele Zelensky nu a părăsit țara sau capitala, Kiev.

În Macedonia de Nord, un caz înregistrat pe 2 martie, un utilizator de Twitter a răspândit panică susținând că oficialii recrutau soldați pentru războiul din Ucraina.

Știrile false, dezinformarea și dezinformarea cu privire la război au circulat pe scară largă și în Croația. Pe 1 martie, în urma unei povești pe rețelele sociale care a mers viralesărbătorind un pilot de vânătoare ucrainean pentru că a doborât șase avioane rusești, au publicat o serie de mass-media croate știri false despre așa-numita „Fantomă a Kievului”, care s-a dovedit a fi doar o legendă urbană despre un pilot ucrainean neînfricat care protejează cerul deasupra Kievului. Mulți utilizatori ai rețelei de socializare pe 7 martie impartit O fotografie dintr-un film sârb care a fost atribuită în mod fals războiului din Ucraina.

Bosnia și Herțegovina a raportat a caz de exploatare a conflictului ucrainean în scopuri politice, la 8 martie.

Comentând războiul, liderul mișcării de dreapta Dveri din Serbia și membru al parlamentului Serbiei, Boško Obradović, a declarat televiziunii din Belgrad că ar fi „justificat ca armata sârbă să se implice” în Bosnia, „pentru a proteja sârbii din [the Bosnian Serb entity] Republica Srpska, dacă se declanșează o agresiune împotriva lor”.

El a spus că această intervenție militară sârbă ar fi „o obligație, atât morală, cât și istorică și oricare alta”. Videoclipul a devenit viral, iar multe mass-media l-au publicat pe paginile lor.

Panică în Macedonia de Nord și România din cauza energiei

Conflictul din Ucraina a declanșat și panică energetică în multe țări care se bazează foarte mult pe gaze și materii prime din Rusia.

Date de la Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie arată că Macedonia de Nord, Bosnia și Moldova sunt țările cele mai dependente din Europa de gazul rusesc.

Macedonia de Nord, care primește gaz din Rusia prin conducta TurkStream Bulgariaimportă 100% din gazele naționale din Rusia.

Acest lucru a dus la episoade de isterie în masă și panică.