Opinie: Poate NATO să salveze Europa de Est? | Europa | Știri și actualități de pe tot continentul | DW

În Conceptul strategic al NATO pentru 2022, Rusia este menționată de 14 ori, iar China de 11. Acest accent puternic pus pe alianța periculoasă dintre Moscova și Beijing evidențiază faptul că șefii de stat și de guvern NATO sunt bine conștienți de riscurile iminente pentru care trebuie să se pregătească urgent. .

Flancul estic al NATO trebuie consolidat în mai multe moduri. Polonia și România vor fi actualizate la principalii piloni ai NATO în Europa de Est. Forțele aflate sub comanda directă a SUA vor fi mutate în regiune pentru a limita Rusia. NATO va rămâne, de asemenea, deschisă noilor membri și va descrie acum Balcanii de Vest și Marea Neagră drept „importante din punct de vedere strategic”.

Instabilitate politică și probleme de loialitate

Noul Concept Strategic NATO subliniază că Alianța nu poate exclude posibilitatea unui atac la suveranitatea și integritatea teritorială a membrilor săi. Documentul prezintă abisul în care se află europenii – și nu numai europenii. Siria, Coreea de Nord și Rusia au folosit deja arme chimice recent. China și Iranul dezvoltă în secret capacități nucleare. Jucătorii non-statali periculoși continuă să se înarmeze.

Pe lângă imaginea generală deprimantă pe care o descrie noul concept strategic al NATO, există multe amenințări interne care provin din interiorul NATO. Până acum, alianța nu pare să-i ia în serios. Unele țări NATO au probleme serioase cu loialitatea față de valorile euro-atlantice. Instabilitatea politică din diferitele state membre pune în pericol unitatea alianței, iar Balcanii încă se clatine sub greutatea animozităților regionale istorice.

NATO poate să protejeze România și Polonia de un atac rusesc, dar nu le poate proteja de răul pe care și-l provoacă asupra lor. În ambele state membre ale NATO din estul Uniunii Europene, sistemul judiciar era în mod clar supus politicii. Totuși, acest rău, care subminează statul de drept – este ignorat – din cauza asistenței indispensabile pe care România și Polonia o oferă refugiaților ucraineni și ucraineni.

Populismul este mai periculos în Orient

De fapt, Ungaria pare mai aproape de Rusia decât de NATO. Turcia își urmărește propria strategie de a-și crește influența atât în ​​Orientul Mijlociu, cât și în Balcani. Având un leagăn instabil, Bulgaria își pierde echilibrul de fiecare dată când se îndepărtează de Moscova. La fel, direcția de vest luată de Slovacia și Cehia nu a fost niciodată una ireversibilă. Croația are un loc la putere care sprijină Rusia – președintele – și unul – primul ministru – care favorizează Occidentul. Bulgaria este ocupată să submineze Macedonia de Nord, Tirana încă visează la o Albanie Mare, iar politicienii sârbi sunt oricum de partea Rusiei. Toate aceste dispute teritoriale funcționează în avantajul Rusiei: poate stârni apele tulburi și își caută propriile avantaje acolo.

În România, premierul Nikolai Siuka, un general pro-occidental, rămâne vulnerabil, în ciuda faptului că justiția i-a venit în ajutor când a fost acuzat că i-a sustras teza de doctorat. Statul roman nu numai că a devenit patriarhal, ci tinde și spre autoritarism: mass-media și justiția, chiar și Curtea Constituțională, sunt sub controlul politicii. Din ce în ce mai mult, modelul Ungariei al lui Viktor Orban se răspândește în alte țări.

Populismul revine peste tot în Europa. Dar acest fenomen este mult mai periculos în Orient decât în ​​Occident, pentru că instituțiile de acolo sunt încă slabe și nici măcar nu au voința de a răspunde. În acea parte a continentului, democrația a fost, până acum, puțin mai mult decât un interludiu într-o istorie dominată de dictaturi și regimuri autoritare. Întrebarea este: poate NATO să conteze pe țările care cedează din ce în ce mai mult libertățile democratice și înăbușează statul de drept?

Acest articol a fost tradus din limba romana.