Lâna promite să concureze din nou cu materialele sintetice Tehnică

Estonienii sunt obișnuiți să se considere un popor normal, asemănător unei țări. Această imagine este transmisă și turistului – magazinele de suveniruri sunt pline cu pulovere și obiecte din pâslă. Totul pare să fie bine aici, în acest mic colț al Europei, cu o calitate bună a aerului.

Expertul în lână Katrin Kapaun, doctorand la Academia Estonă de Arte, a împărtășit această înțelegere ideală. Dar când a aprofundat problema lânii, a descoperit că lâna nu este un material de valoare pentru crescătorii de oi, ci mai degrabă este un deșeu care nu are nicio legătură cu ea.

În loc să creeze lucruri frumoase, tunderea anuală a lânii provoacă dureri de cap fermierilor. Cea mai mare parte a lânii tunse este arsă sau distrusă în alt mod. „La început am crezut că am înțeles greșit ceva”, își amintește Capon, care studia în prezent proprietățile lânii „Nu poate fi așa”.

Atitudinile s-au schimbat dramatic de-a lungul deceniilor. Lâna a fost văzută ca un material valoros până în anii 1950, când materialele sintetice au început să triumfe. Producția lor a fost mai ieftină, iar lâna s-a scufundat în uitare împreună cu puful ei. Cu toate acestea, lâna are multe proprietăți pe care producătorii de materiale sintetice nu au reușit încă să le țese în același material. Printre altele, este simultan atenuant zgomot, ignifug, antibacterian și purificator de aer. Potrivit lui Capon, aceste proprietăți fac din lână un material excelent pentru uz interior.

Capon a hotărât să înceapă să o studieze mai îndeaproape pentru a infirma prejudecățile care transmit lâna în timpurile moderne și pentru a arăta posibilitățile de aplicare. În cel mai bun caz, materialul va fi potrivit chiar și pentru birou în viziunea sa. De exemplu, panourile de lână rămase pot fi folosite pentru alinierea camerelor.

Pentru a verifica corectitudinea ideilor sale, Capone a decis să construiască o cameră din scânduri de lână și să ia acolo măsurătorile corespunzătoare. La început, plănuia să ia problema în propriile mâini. Apoi amintește de Silen, care face cabine de apel din Estonia și a cărui lână poate fi deosebit de potrivită pentru căptușeala pereților.

Un lucru este să citești despre proprietățile lânii în cărți. Cu toate acestea, potrivit lui Capon, adevărata față a materiei este dezvăluită doar atunci când încerci să o subordonezi dorințelor tale. Materia are adesea un cuvânt de spus, iar comportamentul ei poate fi imprevizibil. Căutarea nu a fost lipsită de eșecuri. De exemplu, stratul superior al panoului din pâslă de lână a reacționat prost cu adezivul ecologic folosit și panoul a început să se ondula.

Capon a menționat aici că aspectul produsului este la fel de important pentru designer ca și caracteristicile acestuia. „Nu vreau să întăresc ideea că un produs realizat din materiale organice poate arăta rău,” explică Capon. În schimb, a sperat să creeze un prototip de lână care să fie identic cu cabina căptușită cu materiale sintetice din producția obișnuită Silen. Asta înseamnă să faci concesii.

Pentru a testa funcționalitatea cabinei, Capon a măsurat apoi zgomotul aerian, ecoul sau durata ecoului, cantitatea de compuși organici din aer și dioxidul de carbon.₂ Conținut și umiditate.

Testele au arătat că indicatorii măsurați au fost la fel de buni sau chiar mai buni în cabina de lână în comparație cu cabina standard. De exemplu, atunci când aerul din interior era uscat, nivelul de umiditate în cabina de lână a rămas mai mare decât în ​​cabina standard. Aceasta înseamnă că folosirea lânii în interiorul locuinței poate ajuta la atenuarea problemei aerului uscat, care afectează în special încăperile cu încălzire centrală.

Dacă testele anterioare au însemnat rezultate clare ale testelor și compararea numerelor, cel mai recent proiect al lui Capon a investigat cum se simte o persoană într-o cabină de lână. Dintr-un studiu anterior, Cappon a observat cum ochii oamenilor se luminează când vorbesc despre lână și se simt nostalgici. „Cu siguranță toată lumea are o legătură cu lâna: unii își amintesc cu drag de șosetele de lână, alții de pantaloni aspri de urs”, a explicat Capon.

Doctorandul s-a interesat dacă această deschidere emoțională este doar nostalgie sau dacă lâna a îmbunătățit într-adevăr starea de spirit a oamenilor. În acel moment, cele două cabane făcute de Celine și-au găsit adevărata casă la Academia Estonă de Arte. Între timp, Capon nu a dezvăluit inițial utilizatorilor săi ce tip era făcut din lână și materiale sintetice. Deci 33 dintre testeri habar n-aveau în ce constă cabina.

Deși, pe baza rezultatelor, nu este încă posibil să spunem cu certitudine că oamenii se simt mai bine în cabina de lână, puțin mai mulți oameni decât utilizatorii săi și-au evaluat sentimentul ca fiind pozitiv. De exemplu, un participant la sondaj a simțit cum i se adaugă în mod constant aer proaspăt. Alții au confirmat, de asemenea, că este plăcut să respiri și să te gândești în cabina de lână. Un participant a vrut chiar să lucreze și să cânte. Prin urmare, potrivit studiului, se poate spune că lâna are un impact real și asupra emoțiilor oamenilor.

Deocamdată, chioșcurile de comunicare vor rămâne la EKA pentru uzul studenților și facultăților. Deși Capon nu va mai efectua teste ca parte a tezei sale de doctorat, intenționează să investigheze în continuare potențialele utilizări ale lânii și dorește să folosească cabanele pentru cercetări ulterioare. Potrivit lui Capon, există interes în folosirea panourilor din lână, dar este încă prea devreme să vorbim despre planuri specifice