Finlanda și Norvegia plănuiesc să își consolideze conectivitatea rutieră în scopuri militare Țară străină

„Cooperarea în domeniul drumurilor și căilor ferate de uz militar este în curs de desfășurare”, a declarat prim-ministrul norvegian Jonas Jahr Storr la o conferință de presă la Oslo miercuri, organizată în legătură cu vizita de stat a președintelui finlandez Alexander Stubbs.

Prim-ministrul norvegian a subliniat că granița dintre Finlanda și Norvegia are o lungime de 700 de kilometri, iar țările trebuie să facă față impactului acesteia asupra planificării și infrastructurii apărării, EurActiv.com a raportat.

„Nu trebuie să uităm că Finlanda este ca o insulă. Trebuie să ajungem și în nord prin Norvegia”, a adăugat Stubb.

Planurile Finlandei și Norvegiei fac parte din Inițiativa de mobilitate militară a UE, care își propune să reducă constrângerile birocratice în transport, să dezvolte standarde comune și să definească rute între membrii inițiativei pentru a reduce potențialele întârzieri la punctele de trecere a frontierei și pentru a facilita circulația trupelor și a echipamentelor în ţară. Zona de conflict.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, mobilitatea militară în Europa a devenit și mai importantă, țările care sprijină Ucraina trimițând acolo tot felul de echipamente de apărare din toată Europa sau peste Atlantic.

Planul de mobilitate militară al UE a devenit unul dintre proiectele emblematice ale Uniunii Europene, țări din afara UE precum Statele Unite, Canada, Norvegia și Regatul Unit alăturându-se una după alta inițiativei.

Turcia și-a exprimat, de asemenea, interesul, dar nu a primit încă undă verde de la toate statele membre UE, deoarece Ciprul s-a opus până acum participării Ankarei din cauza ostilității continue dintre comunitățile turce și grecești din Cipru.

Elveția ia în considerare și posibilitatea de a se alătura inițiativei.

Stubb a spus că Finlanda are multe de învățat de la Norvegia, care este membră a NATO de mult timp.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO, Finlanda aderându-se în martie 2023 și Suedia un an mai târziu, punând capăt a 200 de ani de nealiniere militară.

„Este clar că, dintr-o perspectivă militară strategică, aliații noștri cei mai apropiați sunt Norvegia și Suedia”, a spus Stubb la o conferință de presă.

Potrivit președintelui finlandez, cele trei țări nordice au multe în comun, adăugând că ministerele lor de apărare lucrează în prezent la tipul de apărare pe care îl vor dezvolta împreună.

Luna trecută, Finlanda a cerut Suediei să comandă sediul NATO din nordul Finlandei pentru a consolida apărarea împotriva Rusiei vecine, Suedia exprimându-și dorința de a face parte din consolidarea infrastructurii și a cooperării în regiune. Referitor la noul sediu al NATO din Laponia finlandeză, prim-ministrul Norvegiei a spus că țara sa îi va furniza forțe, deși a refuzat să dezvăluie numărul exact.

Stapp și Jahr Stohr au convenit că relațiile cu Rusia vor rămâne înghețate ani de zile.

„Este dificil să fii optimist că vom reveni la o cooperare transfrontalieră mai normală în viitorul apropiat [Venemaaga]La fel cum a fost acum 10-15 ani”, a spus vecinul Storr.

Stubb a subliniat, de asemenea, trei factori care modelează poziția Finlandei față de Rusia: persistența politicii externe a Rusiei bazată pe un joc cu sumă zero, persistența statului autoritar și măsura în care Ucraina și-a restabilit capacitățile militare de dinainte de război. Președintele finlandez a adăugat: „Dar acest lucru nu anulează necesitatea de a găsi oportunități de cooperare pe termen lung cu Rusia după încheierea războiului”.