Comisia solicită statelor membre să respecte normele UE privind drepturile de autor pe piața unică digitală

Uniunea Europeană a dezvăluit recent Agenda Europeană a Competențelor, un plan ambițios de recalificare și remodelare a forței de muncă a uniunii. Dreptul la învățare continuă, consacrat în pilonul european al drepturilor sociale, a căpătat o nouă importanță în urma pandemiei coronavirusului. După cum a explicat Nicholas Schmidt, comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale, „Abilitățile noastre de forță de muncă sunt unul dintre răspunsurile noastre centrale la redresare și oferirea oamenilor de oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile de care au nevoie este esențială pentru pregătirea tranzițiilor ecologice și digitale.

Într-adevăr, în timp ce blocul european a făcut titluri în mod repetat pentru inițiativele sale de mediu – în special centrul Comisiei Von der Leyen, acordul verde european – a permis ca digitalizarea să cadă oarecum de-a lungul drumului. O estimare a sugerat că Europa folosește doar 12% din potențialul său digital. Pentru a profita de această regiune neglijată, Uniunea Europeană trebuie să abordeze mai întâi inegalitățile digitale din blocul celor 27 de națiuni.

Această afirmație este susținută de Indicele economiei și societății digitale din 2020 (DESI), o evaluare anuală compusă care rezumă performanța digitală și competitivitatea Europei. Ultimul raport DESI, lansat în iunie, subliniază dezechilibrele care au lăsat UE să se confrunte cu un viitor digital mixt. Diviziunile puternice relevate de datele DESI – diviziunile dintre un stat membru și altul, între zonele rurale și urbane, între întreprinderile mici și mari sau între bărbați și femei – arată clar că, deși unele părți ale UE sunt pregătite pentru generația următoare tehnologie, altele rămân cu mult în urmă.

O divizare digitală în creștere?

DESI evaluează cinci componente cheie ale digitalizării – conectivitate, capital uman, absorbția serviciilor de internet, integrarea companiilor cu tehnologia digitală și disponibilitatea serviciilor publice digitale. În aceste cinci categorii, se deschide o diferență clară între țările cu cele mai bune performanțe și cele din partea de jos a grupului. Finlanda, Malta, Irlanda și Olanda se remarcă ca vedete de performanță cu economii digitale foarte avansate, în timp ce Italia, România, Grecia și Bulgaria au multe de compensat.

Această imagine generală a decalajului în creștere în digitalizare este subliniată de secțiunile detaliate ale raportului privind fiecare dintre aceste cinci categorii. Aspecte precum acoperirea în bandă largă, viteza internetului și accesul de generație următoare, de exemplu, sunt toate esențiale pentru utilizarea digitală personală și profesională – totuși, unele părți ale Europei nu sunt în toate aceste domenii.

Acces în bandă largă foarte diferențiat

Acoperirea în bandă largă în zonele rurale rămâne o provocare specială – 10% din gospodăriile din Europa rurală nu sunt încă acoperite de nicio rețea fixă, în timp ce 41% din casele rurale nu sunt acoperite de tehnologia de acces de generația următoare. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că mult mai puțini europeni care trăiesc în zonele rurale au abilitățile digitale de bază de care au nevoie, decât compatrioții lor din marile orașe și orașe.

Deși aceste lacune de conectivitate din zonele rurale sunt îngrijorătoare, mai ales având în vedere importanța soluțiilor digitale, cum ar fi agricultura de precizie, pentru a face sectorul agricol european mai durabil, problemele nu se limitează doar la zonele rurale. Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv ca cel puțin 50% din gospodării să aibă abonamente de bandă largă ultrarapide (100 Mbps sau mai rapid) până la sfârșitul anului 2020. Potrivit indicelui DESI 2020, UE este în scădere: doar 26% au abonat de familii europene în aceste servicii rapide de bandă largă. Aceasta este o problemă cu absorbția, mai degrabă decât cu infrastructura – 66,5% din locuințele europene sunt acoperite cu o rețea capabilă să asigure cel puțin 100 Mbps în bandă largă.

Încă o dată, există o diferență fundamentală între candidații timpurii și cei întârziați în cursa digitală a continentului. În Suedia, peste 60% din gospodării s-au abonat la banda largă ultrarapidă – în timp ce în Grecia, Cipru și Croația mai puțin de 10% din gospodării au un serviciu atât de rapid.

IMM-urile rămân în urmă

O poveste similară a afectat întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), care reprezintă 99% din toate întreprinderile din UE. Doar 17% dintre aceste companii utilizează servicii cloud și doar 12% folosesc analiza big data. Cu o rată atât de redusă de adoptare a acestor importante instrumente digitale, IMM-urile europene riscă să rămână în urmă nu numai companiilor din alte țări – 74% dintre IMM-urile din Singapore, de exemplu, identifică cloud computingul drept una dintre investițiile cu cel mai măsurabil impact asupra afacerii lor – Dar ei pierd teren în fața companiilor mai mari din UE.

Companiile mai mari depășesc semnificativ IMM-urile datorită integrării lor cu tehnologia digitală – aproximativ 38,5% dintre companiile mari profită deja de avantajele serviciilor cloud avansate, în timp ce 32,7% se bazează pe analiza datelor mari. Deoarece întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, este imposibil să ne imaginăm o transformare digitală de succes în Europa fără ca întreprinderile mici să-și accelereze ritmul.

Decalajul digital dintre cetățeni

Chiar dacă Europa reușește să remedieze aceste lacune în infrastructura digitală, acest lucru înseamnă puțin sau nimic
Fără capitalul uman care să-l susțină. Aproximativ 61% dintre europeni au cel puțin abilități digitale de bază, deși acest număr este alarmant de scăzut în unele state membre – în Bulgaria, de exemplu, doar 31% dintre cetățeni au abilități software de bază.

Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu o altă problemă în furnizarea cetățenilor săi de competențe supra-de bază, care devin din ce în ce mai mult o condiție prealabilă pentru o gamă largă de roluri profesionale. În prezent, doar 33% dintre europeni au competențe digitale mai avansate. Între timp, profesioniștii în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) reprezintă un mic 3,4% din totalul forței de muncă din UE – și doar 1 din 6 sunt femei. În mod surprinzător, acest lucru a creat dificultăți pentru întreprinderile mici și mijlocii care se luptă să angajeze acești profesioniști cu cerere ridicată. Aproximativ 80% dintre companiile din România și Republica Cehă au raportat probleme care încearcă să ocupe posturi pentru profesioniștii TIC, un obstacol care va încetini, fără îndoială, transformările digitale din aceste țări.

Ultimul raport al DESI arată clar diferențele accentuate care vor continua să frustreze viitorul digital al Europei până la soluționarea acestora. Agenda europeană a competențelor și alte programe destinate pregătirii UE pentru dezvoltarea sa digitală sunt pași bineveniți în direcția corectă, dar factorii de decizie europeni trebuie să vină cu un plan cuprinzător pentru a accelera întregul bloc. Și au ocazia perfectă de a face acest lucru – fondul de recuperare de 750 miliarde EUR propus pentru a ajuta blocul european să se ridice după pandemia de coronavirus. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat deja că această investiție fără precedent trebuie să includă dispoziții pentru digitalizarea Europei: raportul DESI a subliniat diferențele digitale care trebuie abordate mai întâi.