Cercetătorii au descoperit că Marte antic era plin de viață microbiană Marte

foarte bătrân Marte Oamenii de știință francezi au raportat astăzi, luni, că un mediu capabil să adăpostească o lume subterană plină de organisme microscopice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, dacă ar exista, aceste forme de viață simple ar fi alterat atât de profund atmosfera încât ar fi dezlănțuit epoca de gheață marțiană și s-ar fi anihilat.

Rezultatele oferă o imagine sumbră a căilor din univers. Viața – chiar și viața la fel de simplă ca microbii – „de fapt poate provoca în mod obișnuit propria ei dispariție”, a spus autorul principal al studiului, Boris Souteri, acum cercetător postdoctoral la Sorbona.

Rezultatele sunt „puțin sumbre, dar cred că sunt și foarte motivante”, a spus el într-un e-mail. „Ei ne provoacă să regândim modul în care biosfera și planeta ei interacționează”.

Într-un studiu publicat în Nature Astronomy, Soteri și echipa sa au spus că au folosit modele de climă și teren pentru a evalua locuibilitatea scoarței lui Marte acum 4 miliarde de ani, când se credea că Planeta Roșie era plină de apă și mai ospitalieră decât în ​​prezent.

Ei au speculat că microbii producători de metan care devorau hidrogenul ar fi putut prospera sub suprafață în acel moment, cu câțiva centimetri (câțiva zeci de centimetri) de murdărie mai mult decât suficient pentru a-i proteja de radiațiile aspre care intră. Potrivit Souteri, oriunde pe Marte fără gheață ar fi plin de aceste creaturi, la fel ca pe Pământul timpuriu.

Soteri a spus că climatul presupus cald și umed al lui Marte ar fi fost compromis de absorbția de prea mult hidrogen din atmosfera subțire, bogată în dioxid de carbon. Cu temperaturile scăzând cu aproape -400 de grade Fahrenheit (-200 de grade Celsius), orice organism de la sau în apropierea suprafeței ar fi ajuns probabil adânc în încercarea de a supraviețui.

În schimb, au spus cercetătorii, microbii de pe Pământ ar fi putut ajuta la menținerea condițiilor temperate, având în vedere atmosfera dominată de azot.

Kaveh Pahelvan de la SETI a spus că modelele viitoare ale climei marțiane trebuie să fie studiate de cercetarea franceză.

Pahlivan a condus un studiu recent separat care sugerează că Marte s-a născut umed, cu oceane calde care au durat milioane de ani. Echipa sa a concluzionat că atmosfera ar fi fost densă și ar fi fost în mare parte hidrogen la acea vreme, acționând ca un gaz cu efect de seră care captează căldura, care a fost în cele din urmă transportat la altitudini mai mari și pierdut în spațiu.

Pahlifan a spus că studiul francez a investigat efectele climatice ale potențialilor microbi atunci când dioxidul de carbon domina atmosfera marțiană și, prin urmare, nu se aplică vremurilor anterioare.

„Ceea ce arată studiul lor este că dacă (această) viață ar fi existat pe Marte” în această perioadă anterioară, a adăugat el într-un e-mail, „ar fi avut un impact semnificativ asupra climei dominante”.

Cele mai bune locuri pentru a căuta urme ale acestei vieți trecute? Cercetătorii francezi sugerează craterul nedescoperit Hellas Planet, sau câmpia, și craterul Jezero de pe marginea de nord-vest a Isidae Planetia, unde roverul Perseverance al NASA a colectat roci pentru a le aduce înapoi pe Pământ în decurs de un deceniu.

Următorul pe lista misiunilor lui Sautere: cercetarea posibilității ca viața microbiană să continue adânc pe Marte.

Ar putea Marte astăzi să fie locuit de microorganisme care coboară din această biosferă primitivă? El a spus. — Dacă da, unde?