Analiza propunerilor de salariu minim prietenos cu UE din perspectivă românească

cel Cele mai recente statistici UE au fost publicate în ianuarie 2023 Explicați cum salariul minim național în Uniunea Europeană variază de la 399 EUR (aproximativ 440 USD) pe lună în Bulgaria până la 2.387 EUR în Luxemburg și modul în care statele membre pot fi grupate în trei categorii:

• Grupa 1 (Luxemburg, Germania, Belgia, Țările de Jos, Irlanda și Franța), cu un salariu minim de peste 1.500 EUR pe lună;

• Grupa 2 (Slovenia și Spania), cu un salariu minim național peste 1.000 EUR, dar mai mic de 1.500 EUR pe lună; Și

• Grupa 3, cu un salariu minim național mai mic de 1.000 EUR pe lună. Acest grup include Cipru, Portugalia, Malta, Lituania, Grecia, Polonia, Estonia, Republica Cehă, Slovacia, Croația, Letonia, România, Ungaria și Bulgaria.

Deși rata medie anuală de creștere din ultimii zece ani a fost cea mai mare din Uniunea Europeană (14,4%), salariul minim național al României de 606 euro este unul dintre cele mai scăzute dintre statele membre.

Directiva (UE) 2022/2041 privind un salariu minim adecvat în Uniunea Europeană A intrat în vigoare în octombrie 2022 și ar trebui să fie transferat de statele membre până la jumătatea/sfârșitul anului 2024.

Directiva urmărește să asigure că salariile minime sunt stabilite în mod transparent și previzibil de către fiecare stat membru și să genereze certitudine și stabilitate pe piața muncii din UE. Deși toate țările UE au prevederi privind salariul minim prin sisteme de protecție socială, acest bonus nu acoperă toate costurile unui așa-zis trai decent în majoritatea cazurilor.

Directiva urmărește, de asemenea, să reducă și să elimine subcontractarea abuzivă, activitățile independente false și orele suplimentare nedeclarate, iar „obiectivul său principal este de a crea un cadru pentru îmbunătățirea adecvării salariilor minime legale și de a promova accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim, inclusiv prin negociere.” Colectiv”, conform Rezumat de la Organizația Internațională a Muncii.

Fiecare țară din UE stabilește salariul minim în funcție de indicatorii macroeconomici naționali. Oficialii UE au oferit exemple de mecanisme de calcul bazate pe:

• valoarea coșului de consum (prevăzută de rapoartele statistice naționale, ca coș de bunuri și servicii la prețuri reale determinate la nivel național poate fi utilă în determinarea costului vieții);

• 60% din salariul mediu brut; sau

• 50% din salariul mediu brut.

România aparține grupului de țări cu salariu minim legal. În schimb, salariul minim negociat colectiv există doar în șase țări UE:

Cu toate acestea, orice analiză comparativă ar trebui să ia în considerare diferențele semnificative dintre economiile țărilor membre și indicatorii cheie ai acestora, cum ar fi nivelul PIB-ului și prețurile de consum. De exemplu, în 2021, Irlanda a avut cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre, cu 44% mai mare decât Media UE, în timp ce în România nivelul prețurilor a fost sub 45% Media SUA.

Următoarele date se bazează pe cele mai recente statistici disponibile în România pentru luna ianuarie 2023:

Astfel, salariul minim garantat în România astăzi este mai mic decât salariul minim necesar pentru o viață decentă, așa cum este stipulat în directivă.

Coșul de consum – adică 547 de euro – se presupune a fi cea mai bună măsură a ceea ce este necesar pentru o viață decentă. Salariul minim net lunar de 383 EUR este mult mai mic. Pe de altă parte, dacă comparăm salariul minim cu o valoare de 50% din salariul mediu, diferențele nu sunt atât de mari (adică valorile din rândurile 1 și 2 față de valorile din rândurile 4 și 5) .

Cele de mai sus pun sub semnul întrebării dacă autoritățile vor căuta formula cea mai benefică pentru angajat sau vor adopta o metodă aritmetică cu mai puțin impact asupra economiei naționale.

În plus, poate salariul minim UE să devină un scut împotriva impactului negativ al inflației? Deși această inițiativă ar putea contribui la o creștere a inflației, impactul ei ar trebui să fie invers proporțional, întrucât inflația pe care o resimte în prezent România îi afectează pe cei cu salarii mici mai mult decât pe cei cu salarii medii și mari. Astfel, o creștere a salariului minim poate asigura că puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri mici este protejată chiar și în perioadele de tulburări sociale și economice.

Privind simulările la nivel înalt de mai sus, putem vedea cu ușurință cum calculele bazate pe un coș de bunuri și servicii ar putea duce la un impact mai pozitiv asupra angajaților români. Altfel, dacă autoritățile se uită doar la reperul cu salariile medii, este clar cât de aproape „invizibil” va fi efectul (întrucât potențiala creștere este mai mică de 8%, ceea ce nu ar acoperi nici măcar jumătate din rata actuală a inflației între 15 și 20 %).

În acest scop, autoritățile române au desemnat un task force care să se ocupe de transmiterea directivelor UE. Un oficial a declarat deja într-un interviu de presă că România, cel mai probabil, nu se va baza pe nicio informație legată de coșul de consum, neexistând o instituție guvernamentală care să analizeze acest tip de date. Reprezentantul a spus că România s-ar referi, cel mai probabil, la 50% din salariul mediu brut pe țară atunci când va aplica salariul minim echitabil al UE în România. Dacă această idee este transmisă în cele din urmă, poate garanta conformitatea teoretică, dar va atinge domeniul de aplicare de bază al directivei?

Fără să facem alte ipoteze, merită să așteptăm să vedem cum alte țări (în special din Grupa 3) schimbă Directiva, astfel încât în ​​câțiva ani să putem măsura impactul Directivei (în ansamblu) asupra blocului UE.