România transferă Directiva generală a Uniunii Europene privind dreptul penal internațional în legislația națională

România transferă Directiva generală a Uniunii Europene privind dreptul penal internațional în legislația națională

Directiva UE privind raportarea publică pentru țările individuale a intrat în vigoare la 21 decembrie 2021, iar statele membre ale UE trebuie să transforme directiva în legislație națională până la 22 iunie 2023. Primul exercițiu financiar pentru raportare va fi anul care începe la sau după 22 iunie 2024. cel mai târziu.

În septembrie 2022, România a devenit primul stat membru al UE care a publicat legislația care transpune Directiva generală a UE privind drepturile civile internaționale și a optat pentru implementarea din timp a rapoartelor, întrucât regulile vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Prima publicare se va face în termen de 12 luni de la data bilanțului pentru primul an fiscal și va trebui să fie disponibilă timp de cinci ani (prima publicare se va face cel târziu la 31 decembrie 2024, pentru anul fiscal care se încheie în decembrie 31, 2023).

Legislația română impune corporațiilor multinaționale (MNE) cu sediul în România și corporațiilor multinaționale care nu se află în Uniunea Europeană (să își desfășoare afaceri în România printr-o filială calificată, o filială medie sau mare) cu venituri totale combinate de peste 3.700 milioane de ruble rusești (777 milioane euro) în fiecare dintre cele două exerciții financiare precedente pentru dezvăluirea de informații publice, inclusiv:

Raportul trebuie să fie disponibil gratuit în registrul public al statului membru relevant și pe site-ul web al companiei timp de cel puțin cinci ani consecutivi sau pe site-ul web al Camerei de Comerț locală (dacă este disponibil gratuit).

În general, regulile prevăzute de legislația română aderă la regulile generale cuprinse în Directiva Generală a UE privind Codul Drepturilor Constituționale și Legale. Cu toate acestea, redactarea legislației române prevede un domeniu de aplicare mai larg comparativ cu Directiva, prin care grupurile de corporații multinaționale care au o filială medie sau mare în România sunt supuse Codului drepturilor constituționale și juridice generale ale României, indiferent dacă acestea grupurile sunt grupuri care nu aparțin UE sau Uniunea Europeană. Cu toate acestea, este de așteptat ca acest domeniu de aplicare extins să fie revizuit de legislația actualizată, deși momentul acestei revizuiri este necunoscut.

READ  Datoria publică a României ajunge la 50% din PIB în ianuarie-mai

În plus, România a optat să permită grupurilor din rază să amâne dezvăluirea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial cu până la cinci ani în anumite condiții, deși orice omisiune, precum și o explicație motivată, vor fi indicate clar în raport. Informațiile sensibile trebuie înțelese ca informații care, dacă sunt puse la dispoziția publicului, ar dăuna grav poziției de afaceri a întreprinderilor multinaționale la care se referă raportul. Cu toate acestea, informațiile privind jurisdicțiile fiscale incluse în lista UE a jurisdicțiilor care nu cooperează nu pot fi șterse.

În plus, România a ales să scutească companiile de obligația de a publica rapoartele CMN pe site-ul lor web, cu condiția ca acestea să fie disponibile gratuit pe site-ul Camerei de Comerț relevante.

Informațiile din raport trebuie dezvăluite separat tuturor statelor membre ale UE și tuturor jurisdicțiilor incluse în apendicele I și apendicele II la concluziile Consiliului în lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Pentru toate celelalte jurisdicții, datele agregate trebuie dezvăluite.

În lipsa unor criterii detaliate în această etapă de aplicare a legislației generale române privind legea drepturilor civile și politice, apar mai multe întrebări, iar cei afectați de legislație se pot confrunta cu potențiale dificultăți.

Cu toate acestea, accelerarea obligațiilor publice în temeiul dreptului penal internațional civil prin modificări legislative adoptate în România impune ca companiile multinaționale cu operațiuni semnificative în România să abordeze și să evalueze din timp impactul legislației românești asupra afacerii lor și asupra strategiei lor publice mai ample de raportare a impozitelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *